Eram la începutul clasei a12-a când mă gândeam deja la ce profil voi merge mai departe la facultate. Tot eu, mă gândeam că mai am un “hop” de trecut, bacalaureatul – unul din examenele importante ale vieţii.
Pe tot parcursul anului şcolar, m-am consultat cu unul, cu altul în legături cu profilul, cu facultatea. Aveam o variantă de universitate pe care am luat-o în calcul cam în proporţie de 50% şi anume Universitatea “Drăgan”. Oricum era ceva local, dar până la urmă şi de acolo ieşeai cu o diplomă.
Parcă nu suna aşa bine ca şi Universitatea de Vest din Timişoara, la care evident sunt şi mai multe avantaje din mai multe puncte de vedere. Dacă rămâneam la mine în oraş, singura chestie mişto era că facultatea se află la 5 minute de mine şi până la urmă, în orice moment puteam fugi acasă. Partea nasoală: e privată, deci din start intri la taxă.

Unul din dezavantajele Universităţii “Drăgan” este că diploma este recunoscută doar în România, pentru că până la urmă, nu se ştie niciodată pe unde ajungi şi te trezeşti că ai terminat o facultate pe degeaba şi peste diplomă se aşează praful. Aşa că, am vrut să fiu sigură de la început că nu fac o facultate degeaba şi am ales Universitatea de Vest din Timişoara.
Din punctul meu de vedere, cea mai mişto facultate cu cei mai mişto profesori. Tineri, unii din ei, plini de viaţă, moderni şi nu babalâci de care te plictiseşti de cum păşesc în sala de curs sau de seminar.
Mă mândresc aşa de tare cu UVT, încât oricine mă întreabă sau îmi cere un sfat în privinţa studiilor universitare, UVT e cap de listă.

Şi ca să revin la finalul clasei a12-a, bacalaureatul îl luasem şi mă bucuram de vacanţă. Totuşi nu am uitat că de la 1 octombrie voi începe o nouă viaţă. Mi-a fost enorm de greu la început până m-am acomodat cu cazarea, până am umblat să văd pe unde şi cu ce ajung la facultate, până mi-am cunoscut noii colegi, profesori. A fost ceva oribil şi nici în momentul de faţă nu m-am putu acomoda cu viaţa din Timişoara. Mai ales că sunt ultimul an, prefer să fac naveta decât să plătesc căminul şi să fug acasă de fiecare dată când am ocazia, mai ales că în acest an orarul este ceva mai lejer.

Mă gândesc că unii dintre voi care încă sunteţi în liceu, vă întrebaţi dacă se poate copia la facultate. Eu nu pot să zic decât: “dacă vrei, poţi!”, ştiţi slogan-ul acela de la adidas. În mare parte depinde de fiecare student cât de mult îşi uşurează sau complică sesiunea.